Te-a sunat cineva care îți știe CNP-ul și adresa exactă?
Așa arată mesajul
„Bună ziua, vă contactăm din partea echipei de remediere ANCPI. În urma incidentului de securitate, datele dumneavoastră au fost expuse. Pentru re-securizarea dosarului de carte funciară, vă rugăm confirmați datele bancare și achitați o taxă de reînregistrare de 150 lei."
După atacuri cibernetice publice asupra unor instituții (ex: ANCPI/e-Terra, iulie 2026), datele scurse (nume, CNP, adrese, detalii despre proprietăți) ajung la vânzare și alimentează fraude „personalizate", în care escrocul cunoaște date reale ale victimei.
3 semne că e fraudă
- Apelantul cunoaște date reale despre tine (CNP, adresă, detalii despre proprietăți) — dar asta NU e dovadă de legitimitate, poate fi exact indiciul că datele provin dintr-o scurgere de date.
- Pretinde a fi de la instituția afectată, de la notariat sau de la o „echipă de remediere" și cere confirmarea datelor „pentru verificare" — dar confirmarea completează exact ce îi lipsește atacatorului.
- Cere o „taxă de actualizare/reînregistrare" sau accesarea unui link pentru a „rezolva" situația.
Ce faci ACUM
- Nu confirma nicio dată suplimentară și nu plăti nicio „taxă".
- Fă o captură de ecran sau o notă cu ce ți s-a cerut, imediat după apel/mesaj.
- Verifică direct pe ancpi.ro (scris manual în browser) dacă există vreo notificare oficială pe numele tău.
Ce NU faci
- Nu confirma date personale „pentru verificare" la cererea apelantului.
- Nu plăti nicio taxă de „actualizare" sau „reînregistrare".
- Nu accesa linkuri primite în acest context.
- Nu șterge mesajul sau istoricul apelului — este dovadă pentru Poliție și DNSC.
Ce spune legea
ANCPI nu are un temei legal specific listat în cadrul juridic al aplicației — se aplică principiul general: nicio instituție publică nu solicită date personale, confirmări sau plăți prin telefon, SMS ori link; problemele reale se rezolvă în scris sau la ghișeu.
Întrebări frecvente
Ce poate face cineva cu CNP-ul meu?
Riscul cel mai frecvent nu e tehnic, e psihologic: cine îți rostește CNP-ul la telefon pare să vină de la o instituție, iar de aici cererile devin ușor de acceptat — confirmarea altor date, o plată, instalarea unei aplicații de acces la distanță. CNP-ul nu e cheia, e legitimarea. Există și un risc direct: în România au fost documentate cazuri de credite luate pe numele altor persoane, folosind date personale furate. De aceea nu trimite niciodată o fotografie a actului de identitate cuiva care te-a contactat el pe tine — o copie a buletinului e mult mai periculoasă decât CNP-ul rostit la telefon. Ai dreptul la un raport gratuit pe an de la Biroul de Credit, unde apar creditele înregistrate pe numele tău. Merită cerut dacă ai motive să crezi că datele tale circulă. Datele scurse dintr-o breșă rămân în circulație ani întregi, deci un apel poate veni mult după breșă.
Ce fac dacă am confirmat deja datele cerute?
Nu s-a produs neapărat un prejudiciu financiar direct, dar fii atent la alte contactări similare — atacatorul are acum și confirmarea ta. Nu mai răspunde la cereri ulterioare.
Ce fac dacă am plătit deja taxa cerută?
Sună imediat banca ta și cere oprirea sau retragerea plății. Depune plângere la Poliție cu dovezile păstrate.
Unde verific dacă datele mele au fost expuse într-o breșă?
Direct pe site-ul oficial al instituției afectate, căutat independent — nu din linkul primit — sau la sediul fizic al acesteia.